Iata o idee buna!SUCCES!
În
atenţia editorilor români!!!
CAPODOPERE
EMINESCIENE ÎN CUVINTE ÎNCRUCIŞATE
Un
proiect atractiv în premieră!
Masele
largi de cititori vor putea avea acces la capodopere eminesciene prin
jocuri
de
cuvinte încrucişate.
Este
o abordare interesantă, de studiu a creţiei marelui poet roman,
întrucât jocurile îl motivează, în plus
,
pe cititor să acceseze opera de referinţă. Cartea poate fi editată
astfel: pe o pagină
să
apară fragment din poezia sau proza lui Eminescu, pe cealaltă careu
de cuvinte încrucişate, iar în postfaţă soluţiile tuturor
careurilor.
Până
în prezent suntem în posesia a unui număr de 83 de astfel de
careuri, care se referă la următoarele creaţii eminesciene (le
prezentăm în ordinea alfabetică):
1
|
Adio
|
43 |
La o artistă |
| 2 |
Amicului F.I. |
44 |
La steaua |
| 3 |
Amorul unei
marmure |
45 |
Lacul |
| 4 |
Atat de frageda... |
46 |
Lasă-ţi lumea… |
| 5 |
Calin (file din
poveste) |
47 |
Mai am un singur
dor |
6
|
Când
amintirile
|
48
|
Melancolie |
7
|
Ce e
amorul?
|
49 |
Memento mori (I) |
| 8 |
Ce te
legeni
|
50 |
Memento mori (II) |
9
|
Ce.ţi doresc eu
ţie, dulce Românie |
51 |
Memento mori (III) |
10
|
Cezara
|
52
|
Memento mori (IV) |
11
|
Codru şi salon |
53
|
Memento mori (V) |
12
|
Codrule, măria-
ta |
54 |
Mihai
Eminescu-poet national si universal |
| 13 |
Crăiasa
din poveşti
|
55 |
Misterele nopţii |
14
|
De
câte ori iubito
|
56 |
Mortua est! |
| 15 |
De ce
nu-mi vii
|
57 |
Noaptea... |
| 16 |
De-as avea |
58
|
Nu mă
înţelegi
|
17
|
Decebal
|
59
|
O călărire'n
zori |
| 18 |
Denonism |
60 |
O, mama... |
| 19 |
Departe
sunt de tine
|
61 |
O, ramai |
| 20 |
Despartire |
62 |
Pe
lângă plopii fără soţ
|
| 21 |
Din
noaptea
|
63 |
Pe-aceeaşi
ulicioară
|
| 22 |
Din strainatate |
64 |
Peste
vârfuri
|
23
|
Doina |
65
|
Povestea codrului |
| 24 |
Dorinta |
66 |
Povestea teiului |
| 25 |
Egipetul(I) |
67 |
Revedere |
| 26 |
Egipetul(II) |
68 |
Rugaciunea unui
dac |
27
|
Epigonii |
69 |
S'a
dus amorul
|
28
|
Făt-Frumos
din teiu
|
70 |
Sara
pe deal
|
| 29 |
Fiind băiet
păduri cutreieram |
71 |
Sărmanul Dionis |
30
|
Floare albastra |
72 |
Scrisoarea I |
| 31 |
Foaie
veştedă
|
73 |
Scrisoarea II |
| 32 |
Freamat de codru |
74 |
Scrisoarea III |
| 33 |
Geniu pustiu |
75 |
Scrisoarea IV |
| 34 |
Glossa |
76 |
Scrisoarea V |
| 35 |
Imparat si
proletar(I) |
77 |
Şi
dacă
|
| 36 |
Imparat si
proletar(II) |
78
|
Singuratate |
| 37 |
Imparat si
proletar(III) |
79
|
Somnoroase
păsărele |
| 38 |
Inger si demon |
80
|
Speranţa |
39
|
Junii corupti |
81 |
Strigoii |
40
|
La Bucovina |
82 |
Ta Twan Asi |
41
|
La Heliade |
83 |
Venere si Madona |
| 42 |
La moartea lui
Aron Pumnu |
|
|
Aceste
lucrări constituie rodul muncii a 20 de ani, dintre care au fost
publicate, cu mulţi ani înainte, în revista REBUSTIM.Careurile
respectă întocmai criteriile rebusistice (vezi Dr.
N. Andrei-Îndreptar rebusist, Ed. Sport-turism, Buc.1980).
Ele sunt tematice, cu definiţii didactice (explicative-informative).
Grilele au dimensiunea de 12/12 cu 22 puncte negre.
Mai
jos, un exemplu de careu:
Ce
e poezia? Înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc
de
icoane şi cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură şi aur peste
ţarina cea grea. ( Epigonii )
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6 |
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| 8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ORIZONTAL
: 1) Mod
specific de exprimare, care sună cu atâta plenitudine
armonioasă, atât de natural
şi
firesc la cel mai mare poet român, Mihai Eminescu ― Sursa de
lumina evocată în poezia Singuratate,
publicată în 1878. 2)
Una
din poeziile despre despărţirea romantică de
femeia iubită
― Cosmicul, vastă temă a creaţiei eminesciene, cu elementele
sale specifice: infinitul, haosul, luna, stelele, luceferii etc.
3)
„Do
bemol” în notaţia literală (muz.) ― A-şi omagia neamul,
precum sensul versurilor patriotice ale poetului ― Eusebiu
Camilar.
4)
Exemplu
de vers melodios: Să
cer
un semn, iubito, spre a nu te mai... (Despărţire)
― Apariţie.
5)
Personaje eminesciene ca: Mircea cel Batrân, Hyperion, Cătălin,
Dionis ş.a. ― Cel de-al XIX-lea ev, în care poezia naţională
se naşte sub auspicile geniului eminescian. 6)
Din
poezia
Zadarnic
şterg vremea a gândurilor... ―
Tudor Muşatescu ― Afluent al Dunării. 7)
Scrieri
ale poetului naţional şi universal, exemple de înaltă
conştiinţă artistică ― Creaţie poetică Dintre...
de catarge. 8)
Pseudonim
al lui Dimitrie Rallet, om politic şi publicist român ―
Pătrundere. 9)
Poezia
ce poartă titlul: ...-şi
urma cărarea-n codru ―
Spicuim din poezia Copii
eram noi amândoi:
...!
multe broaşte noi am prins/- Îmi pare
chiar
pe rege - / Şi-n turnul negru le-am închis, / Din insula cea
verde ―
Pseudonim al lui Tudor Arghezi.
|
10)
Lasă-ţi
lumea... uitată, / Mi te dă
cu
totul mie (Lasă-ţi
lumea)
― Omul, precum cel din lirica lui Eminescu, care adeseori se
contopeşte cu natura ― Bluziţe ţărăneşti. 11)
Din
Memento
mori:
Acolo
în fundul mării, în... –albastre hale, / Şed la mese lungi de
piatră
zeii
falnicei Valhale ―
Poezia ...
şi ursitoarele.
12)
Metafora
din Scrisoarea
III:
Şi
cum o privea sultanul, ea se-ntunecă...
dispare; / Iar în inima
lui
simte un... cum că
răsare
―
Sarmis
debutează
cu: Mijeşte
orizontul cu... depărtate.
VERTICAL:
1) Poezie,
publicată în „Convorbiri literare”(1876), în care autorul îşi
evocă visul frumos de fericire în milocul unei naturi încântătoare,
de basm ― Titu Maiorescu, primul specialist în literatură
beletristică, care a subliniat valoarea extraordinara a gigantului
literaturii române şi universale. 2)
Teme
şi motive din nepreţuita creaţie a poetului nepereche, ca de
exemplu: condiţia geniului şi artei sau evadarea în vis, natura şi
dragostea etc. ― Dispreţul marelui poet faţă de politicienii
vremii sale, pe care îl consimţim citind veritabilul aforism Cum
nu vii tu Ţepeş
doamne
―
Anostă! 3)
Poezia
...
nopţii,
apărută în revista „Familia”(1866), în care autorul conchide
cu o constatare indubitabilă: Dar
aşa ne e destinul, / Vitreg prea adeseori ―
Anton Pann. 4)
Primele
la botanică! ― Unealtă de biciuire a viciilor societăţii,
precum pana poetului în Junii
corupţi,
Criticilor
mei sau
Epigonii
― Admirând sublimul nocturn, Eminescu exclamă romantic: Numai
luna printre ceaţă
/
Varsă
apelor
văpaie, / Şi te... strânsă
în
braţe, / Dulce dragoste bălaie (Lasă-ţi
lumea...).
5)
Vechea
populaţie scandinavă ― Institutul de cercetare pentru tehnică de
calcul (siglă). 6)
Trecând
cu fierul roşu peste aspectele revoltătoare ale societăţii din
vremea sa, Luceafărul poeziei româneşti ne daruieşte în 1869
poezia ...
corupţi
― Din Egipetul:
Toat-a apei, a pustiei şi a nopţii măreţie / Se unesc să-mbrace
mândru veche-acea împărăţie, / Să... în deşerturi şir de
visuri ce te mint.
7)
Noiembrie
(abr.) ― Gigant cu calităţi extraordinare cum e geniul eminescian
(fig.). 8)
Mod exaltat de a-şi exprima sentimentele, prin izbucniri subiective
şi confesiuni în acorduri romantice, ca în poeziile: Floare
albastră,
Lacul,
De
ce te temi,
De-aş
avea,
Povestea
teiului etc.
― A pune versul în armonie poetică prin succesiunea simetrică a
silabelor accentuate şi neaccentuate este una din stăruinţele
marelui poet pentru acurateţea stilistică. 9)
Zgârcite ―
Poezia
...
fie sara-n asfinţit ―
Cităm din Glossa,
un incontestabil cod de conduită al geniului: În...
ne suna
multe,
/ Cine ţine toate minte.
10)
Mihai
Eminescu ― Marele răsunet pe care l-a căpătat întreaga operă a
lui Eminescu, capabilă să străbată panorama civilizaţiilor şi
sferelor filozofiei, comparabila cu cea a marilor poeţi ai lumii ca:
Shiller, Byron, Lamartine, Victor Hugo, Leopardi ş.a. (pl., fig.) ―
Vezi
rândunelele... duc.
11)
Prefix
pentru „înainte” ― Regiune de baştină a lui Maiorescu,
primul critic care remarca la Eminescu inteligenţa, memoria,
curiozitatea intelectuală, cultura de nivel european şi farmecul
limbajului. 12)
Din
Glossă:
Cine ţine minte / Şi ar sta să
le...?
―
Marele critic literar, Maiorescu, care consemnează în „Eminescu
şi poeziile lui”: Dacă
ne-ar
întreba cineva: a fost fericit Eminescu? am răspunde: cine e
fericit? Dar dacă
ne-ar
întreba: a fost nefericit Eminescu? am răspunde cu toată
convingerea:
nu!.
Dictionar:
CES,
RAL, INT, ANO, OETI.
Prof. Nicolae Vicolov